Dupa concertul lui Bob Dylan


A fost un concurs de imprejurari mai speciale cu ocazia concertului lui Bob in Bucuresti. Am asteptat chestia asta de ceva vreme si nu numai ca nu eram dispusa sa ratez dar vroiam sa ma asigur ca vad, simt si inteleg tot…
Day three- duminica am mers cu o prietena, care urma sa ma insoteasca, la Zone Arena, sa vedem cum au amenajat si ce tip de bilete sa luam. Pozele sunt facute in pofida interdictiei unui paznic, evident experimentat in orice fel de interdictie la care te-ai putea gandi intr-un spatiu public. Ne-am plimbat putin si ne-am decis ce si cum.

Day-two– din lipsa de timp si organizare nu aveam bilete la Bob. Am fost la locatia concertului seara, unde evident casa de bilete nu era deschisa dar am ramas un pic, de data asta singura, sa ma uit la scena, la cat au progresat lucrarile.

Day one– inca nu aveam bilete dar cealalta buna prietena a mea, care initial nu fusese foarte „into the concert ideea”, a gasit pentru noi o modalitate de a face rost de bilete mai speciale. Ce pot spune, pana marti seara, cu o vreo mai putin de 24 de ore inainte de concert situatia arata destul de incert. Ei bine, urma sa primim si bilete dar si pelerine si inainte de a iesi la cina am trecut prin fata Zona Arena in timp ce ploua. Foarte misto luminat deja pentru ca se faceau repetitiile tehnice…M-au cuprins toate emotiile posibile dar nu neaparat pentru ca urma sa il vad pe tipul asta once sweetly disturbed, good with words and funny with the instruments. Cred ca era ceva tipic uman, sentimentul de a nu fi exclus de la o chestie importanta si satisfactia de a face lucrurile sa se intample.

Concert day-Prietena mea care si-a dorit sa vina nu a putut sa participe pana la urma. Foarte draguta vremea in dupamiaza de 2 iunie, dupa cateva zile ploioase aparent compromitatoare. Am stat chiar in fata scenei. Cat despre performance, nu dezvalui nimic din impresia mea, too personal. Multe chestii nu mi-au placut pornind de la incropirea unui loc de spectacol si terminand cu piesele prost alese pentru turneu. Insa nu a fost un show slab, pe mine doar m-a facut sa imi pun o seama de intrebi.
O sa spun si ca Bob and the band au fost niste instrumentisti exceptionali. E foarte interesant sa le privesti organizarea, modul in care isi exprima devotamentul pentru o chestie pe care o fac foarte serios. Am admirat chitarile frumos asezate intr-un rastel special in stanga scenei. Iarasi, cineva ne-a aratat ca Bob adusese cu el in concert statuia lui Oscar. Intr-una din pozele mele aproape ca se poate observa; e pe boxa. La un moment dat am schimbat apropierea de scena pentru aerul relaxat dinspre iesire de unde am ascultat „Like a rolling stone” si ne-am amuzat putin.
Mai putine cuvinte, mai multe poze

DAY THREE

DAY TWO

DAY ONE

CONCERT DAY

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s